Partener și tată

Atunci când partenera sa este însărcinată, bărbatul trece și el printr-o multitudine de stări, neliniști, poate să apară chiar și sentimentul de neputință, temere. Bărbatul care va deveni tată este acum pus într-o situație nouă de la care nu știe ce să se aștepte. Chiar dacă este un copil dorit, viitorul tată se confruntă și el la fel ca și mama, cu o sumedenie de neliniști, dar de cele mai multe ori barbații își reprimă aceste neliniști, deoarece consideră că altfel vor fi percepuți ca fiind slabi.

Acum bărbatul nu mai este doar partener de cuplu, el este și viitor tată, el nu mai este doar iubitul parteneri sale, este acum și tatăl copilului partenerei sale.  Aceste două roluri cu care bărbatul trebuie să jongleze îi pot da bătăi de cap, neștiind cum ar trebui sa abordeze noua situație.

De asemenea, mulți bărbați nu știu ce așteptări au partenerele lor despre modul în care și-ar dori ca ei să fie tați pentru copii lor. Aceste amănunte despre modul în care tatăl urmează să se implice în îngrijirea copilului care este pe drum, precum și după ce acesta se mărește și are alte nevoi de cele mai multe ori nu îi sunt clare bărbatului. Mama este cea care are cea mai mare grijă de copil, deoarece în cele mai multe situații din teamă, de frică că nu se vor descurca, bărbații nu sunt implicați mai mult în acest nou proces cu copilul lor.

Femeia are o conexiune puternică și înțelege mai repede nevoile pe care bebelușul le are deoarece, acesta a stat 9 luni în pâncele ei, luni în care a învățat despre și în contact cu bebelușul.

Cei mai mulți tați au senzația că partenerele lor după nașterea copilului au devenit mame și atât, de ei nu mai au grijă și nu mai au aceleași momente de intimitate ca în trecut, putând să apară chiar și o anumită doză de gelozie față de copil.

Pe măsură ce copilul care a venit pe lume crește, cei mai mulți bărbați simt că pierd și mai mult controlul asupra familiei lor, simt că nu își mai găsesc locul și nu știu care mai este poziția lor în acestă familie.

“ A dobândi o poziție clară, independentă față de soția ta nu înseamnă să te înarmezi, ca soți și tată, pentru un război în familie, în care unul învinge și unul pierde, ci îți cere să ai capacitatea de a stabili o relație cu copilul tău, ăn care copilul te acceptă firesc ca autoritate care îl îngrijește. Vei atinge acest obiectiv cel mai rapid dacă tu și copilul petreceți mai mult timp împreună”. Psih. Jesper Juul ( Carte: „Partener si tată”)