Rușinea la copii

Rușinea este o experiență care este trăită ca fiind intensă și dureroasă de căte un copil, iar impactul acesteia poate să fie de durată.

Louis Cozolino susține faptul că rușinea este “…. o judecată instinctivă despre sine și are drept consecință sentimentul de inutilitate, teama de anu fi dat în vileag și căutarea disperată a perfecțiunii”. (Cozolingo 2017, p.29)

Cele mai obișnuite moduri prin care rușinea poate să fie activată la copii includ următoarele eveimente în care ei :

  1. Trebuie să țină un secret care îi îngrijorează;
  2. Nu au cun cine să se joace și sunt tachinați și li se atribuie porecle ;
  3. Trebuie să părăsească un grup sau un club din care făceau parte, deoarece li se spune că nu sunt suficient de buni’
  4. Poartă haine nepotrivite și se simt prost ;
  5. Nu pot spune nimănui care sunt sentimentele lor reale ;
  6. Au nevoie de ajutor, dar renunță să-l ceară pentru a nu fi ori criticați, ori pentru a nu se simți prost ;
  7. Încearcă din răsputeri să facă un anumit lucru, și cu toatr acestea eșuează și sunt ironizați pentru ceea ce s-a întâmplat sau li se spună că nu au făcut suficient de mult ;
  8. Un adult care nu s-a comportant corespunzător cu ei, îi face să se simtă vinovați pentru tot ceea ce se întâmplă în jurul lor ;

Rușinea, de asemenea poate să fie provocată nu doar de evenimentele enumerate mai sunt, dar și de griji interioare pe care copilul le poate resimți în diferitele etape de dezvoltare. Acest sentiment, poate să pună o barieră înre copil și ceilalți, și între acesta și lumea exterioară. De asemenea. Nu trebuie uitat faptul că rușinea îi va face pe copii să fie anxioși și temători pe viitor, iar efectul pe termen lung este acela că se vor simți inutili și incapabili.